Pentru derularea în condiții normale a afacerii tale întotdeauna vei avea nevoie de bani.
De cele mai multe ori nevoia de bani este generată de decalajul de timp scurs de la utilizarea fondurilor (plăti pentru procurarea mărfurilor sau a materiilor prime, plata salariilor și a obligațiilor aferente, plata utilităților sau a altor servicii necesare funcționarii societății) până la încasarea contravalorii mărfurilor sau serviciilor vândute. Perioada de timp astfel definită se numește ciclul de conversie a numerarului, se măsoară în zile și stă la baza determinării necesarului de capital de lucru sau capital circulant (cantitatea de bani necesară funcționarii societății).
Desigur există formule de calcul și definiții mult mai complexe însă acest material își propune o abordare pragmatică a subiectului, nicidecum una academică.
Interesul antreprenorului este să găsească soluții astfel încât durata acestui ciclu (măsurat ca număr de zile) să fie cât mai scurtă sau sa fie negativă. Cu cât durata ciclului de conversie este mai lungă, cu atât necesarul de capital de lucru este mai mare, respectiv necesarul de creditare al societății este mai mare.
Înainte de a continua demersul nostru aș dori să vă reamintesc câțiva termeni, și anume:
Stocuri: reprezintă cantitățile fizice de mărfuri, materii prime și/sau materiale (orice produs sau substanță care intră în componența unui alt produs obținut în urma unui proces de transformare – proces de producție), semifabricate (produse la care se lucrează încă), produse necesare fiecărei faze a ciclului de exploatare (aprovizionare, producție și desfacere).
Așadar putem clasifica stocurile în funcție de momentul la care acestea intervin în ciclul de exploatare:
- stocuri de intrare cum sunt cele cu materiile prime, materiale, substanțe, piese sau componente, mărfuri;
- stocuri intermediare, apar de regulă în cazul afacerilor care au ca obiect de activitate producția de bunuri și reprezinta stocurile de produse nefinalizate (producție în curs de execuție);
- stocuri de produse finite, produsele obținute în urma procesului de fabricație.
Creanțe: reprezintă sumele ce urmează a fi încasate de către societate, sume rezultate în urma vânzării către clienți a produselor și/sau serviciilor. Încasarea se poate face imediat (în numerar sau prin transfer bancar) sau la un termen negociat – pentru cazurile în care ați acordat o amânare la plată (adică nu sunt încasate în momentul vânzării). Această amânare la plată se numește și termen de plată sau scadență.Termenul de plată (scadența) se măsoară în număr de zile. In practica, termenele de plată uzuale sunt de 30, 60 si 90 zile. In cazuri excepționale, în funcție de abilitățile de negociere dintre parți putem întâlni termene de plata de până la un an de zile sau chiar mai lungi (cazuri foarte rare).
Citește în continuare aici.